Ca mamica sunt convinsa ca iti doresti sa-i asiguri tot ce-i mai bun bebelusului tau. Aceasta dorinta a aparut inca din momentul in care ai aflat ca esti insarcinata. Printre avalansa de emotii, sunt sigura ca ai identificat si responsabilitatea… Nu a contat ca avea doar dimensiunea unui bob de orez sau a unei curmale, dorinta de “a-i fi bine” a fost prezenta si se intensifica pe zi ce trece.

De multe ori anxietatea isi face simtita si ea prezenta, ca urmare a constantelor intrebari: Oare fac tot ce trebuie? M-am informat suficient? Mi-a scapat ceva?

Ca medic iti pot confirma ca toate aceste emotii fac parte din “noua normalitate” si ca este firesc sa existe preocuparea de a te asigura ca procedezi corect in toate acele capitole care se afla sub controlul tau. Din punct de vedere medical, trei capitole importante pot influenta sanatatea bebelusului tau: alimentatia, stresul si infectiile care pot modifica mediul intrauterin.

Ce au in comun alimentatia deficitara, stresul si infectiile?

Toti acesti factori de mediu pot avea un rasunet negativ in privinta dezvoltarii bebelusui printr-un mecanism biologic comun, inflamatia.

Inflamatia este o consecinta a raspunsului imun. Este un proces care depinde atat de actiunile fizice ale globulelor sangvine albe, cat si de substantele chimice pe care le produc: anticorpi, citokine etc.

In literatura de specialitate, inflamatia a fost corelata cu nasterile premature si, implicit cu o greutate mica a fatului la nastere. Aceasta, la randul ei, a fost asociata cu o varietate de tulburari psihologice si comportamentale in copilarie si adolescenta cum ar fi deficitul de atentie, anxietatea, depresia si chiar autismul.

Dupa cum poti observa, cel mai mare cost este cel al dezvoltarii neurologice a fatului. Explicatia vine tocmai din complexitatea dezvoltarii creierului bebelusului care in anumite etape ale sarcinii are loc la viteze uimitoare. Intr-un minut se pot forma pana la 100.000 de celule noi. Experientele mamei, stresul de orice natura din timpul acestei perioade pot influenta dramatic dezvoltarea sistemului nervos, cu consecinte in timpul vietii de adult.

Care este legatura dintre alimentatie si inflamatie?

Alimentaţia echilibrată joacă un rol important în menținerea sănătăţii de-a lungul vieţii. În timpul sarcinii este cu atât mai importanta intrucat aceasta perioada este critică în ceea ce privește creșterea și dezvoltarea fătului. De exemplu, lipsa nutrientilor esentiali dezvoltarii bebelusului poate avea ca rezultat inflamatia.

Greutatea mamei poate fi un indicator important a unei lipse de nutrienti esentiali. O greutate prea mica a mamei (IMC<18.5 kg/mp) sau regimurile restrictive din timpul sarcinii urmate de teama de a nu lua prea mult in greutate pot avea ca efect inflamatia. De asemenea, o greutate prea mare a mamei (IMC>30 kg/mp) poate indica un exces caloric, dar nu neaparat un aport optim de nutrienti de calitate.

Ce putem face in privinta alimentatiei pentru a-i asigura bebelusului nutrientii esentiali?

Conform unei metaanalize (cercetare stiintifica care analizeaza rezultatele mai multor studii) care a inclus 167.507 gravide, alimentatie sanatoasa reduce riscul unei nasteri premature si al unei greutati mici la nastere..

Alimentatia sanatoasa din timpul sarcinii este definita prin consumul unei varietati de alimente, in anumite cantitati care sa fie in acord cu nevoile nutritionale ale gravidei, stabilite in functie de mai multi parametri:

- greutatea, in functie de care se stabileste si numarul de kilograme care pot fi acumulate in cursul sarcinii;

- nivelul de activitate fizica;

- varsta sarcinii, in functie de care se poate suplimenta cu un anumit numar de calorii regimul alimentar.

 

Ce grupe alimentare nu trebuie sa lipseasca din regimul alimentar zilnic?

  1. Legumele, responsabile de aportul de fibre care ajuta la mentinerea echilibrului florei intestinale. Se vor consuma preponderent legumele de sezon si se vor servi atat crude, cat si preparate prin fierbere, coacere sau abur. Regula de baza de care trebuie sa tineti cont: nicio masa fara legume!
  2. Fructele, responsabile de aportul de carbohidrati si fibre. Pot fi consumate la gustari sau pot fi incluse in cadrul micului dejun. Ca si in cazul legumelor, se vor consuma cele care se gasesc in sezonul respectiv si se vor evita sucurile de fructe, datorita continutului mare de fructoza. Un alt avantaj al consumului de fructe... calmeaza pofta de „dulce”!
  3. Cerealele integrale si produsele derivate din acestea echilibreaza regimul alimentar prin aportul de carbohidrati complecsi si fibre, nutrienti care nu ar trebui sa lipseasca dintr-o alimentatie sanatoasa. In cazul in care nu se afla in topul preferintelor alimentare, puteti opta pentru leguminoase (mazare, linte, naut sau fasole boabe) care au un continut crescut de folat, esential in dezvoltarea neurologica a bebelusului.
  4. Proteinele de buna calitate pe care le regasim in carnea alba (pui, curcan, peste), ou si lactatele cu procent scazut de grasime. Regulile de baza de care trebuie sa tineti cont pentru aceasta grupa alimentara:
  • carnea va fi bine preparata termic
  • se vor evita produsele crud uscate
  • se vor evita produsele care contin in compozitia lor ou crud sau maioneza
  • se vor evita branzeturile care contin lapte nepasteurizat sau mucegaiuri
  • se vor evita mezelurile datorita continutului de nitriti, care s-au dovedit a fi cancerigeni
  • se vor evita produsele care contin fructe de mare, insuficient preparate termic sau pestele crud-afumat
  1. Grasimile de buna calitate continute in uleiul de masline, avocado, peste gras, seminte sau diverse nuci (migdale, caju, alune etc.). Sunt responsabile de aportul de grasimi mononesaturate si omega 3, esentiale pentru o crestere si o dezvoltare armonioasa a bebelusului. Se va evita consumul de unt, lactate grase, dulciuri sau snackusuri, produse care au fost asociate cu inflamatia si, implicit cu toate acele efecte negative in privinta dezvoltarii neuro-psihologice a copilului.

 

Bibliografie

https://pediatrics.aappublications.org/content/139/Supplement_1/S38

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4807648/pdf/jn225581.pdf

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5682869/pdf/431_2017_Article_3026.pdf

https://academic.oup.com/advances/article/10/4/685/5482316